Derby de Ungaria, de data asta

Un nou episod din ciclul “excursii cu fotbal”, ca de obicei in regia prietenului Dani, ca el are tot felul de idei din astea nastrusnice. Oricum, asta le-a batut clar si pe cele cu Kinder. Da el telefon vineri si zice “domnu’ Bele, veniti duminica la derby?”. Eu: “in ce sate vrei iara sa ma duci?”.  El: “mergem la un derby tare, si nu la noi in tara”. Eu: “ioi, tu vrei sa mergi la Debrecen la meci”… De aici incolo a inceput ca e Debrecen – Ferencvaros, ca e derby-ul campionatului, eu ca n-am chef de din astea, el ca va fi comic, ca mergem noi doi si Tila (un alt prieten, fost arbitru). Asa ca am zis “hai, ce naiba”.

Am mers initial la Episcopia Bihor, unde Kinder Junior juca cu Viitorul Suplacu de Barcau (cam multe echipe “Viitorul”  – ori pe astia nu-i afecteaza criza si cred orbeste in binele care urmeaza, ori n-au imaginatie de doi bani), pe un stadion maacar ciudat (daca-l poti numi stadion…), dar cum Kinder conducea cu 3-0 in minutul 12 (9-1 final, aveam sa aflam mai tarziu, adica 6 victorii in 6 meciuri), am zis sa pornim spre Debrecen incet-incet, ca sa nu trebuiasca sa ne grabim.

O sa spun din start “jos palaria!” pentru modul in care isi iubesc oamenii echipa. Cu o ora – o ora si ceva inainte de meci era rosu tot orasul (culorile clubului sunt alb si rosu). Am intrat relativ usor in stadion (unul mai vechi, cu tribune metalice, dar mi s-a spus ca fac unul nou, de Champions League, de 20.000 de locuri), ne-am asezat pe locurile noastre si am admirat spectacolul. Unul oferit atat de galerii (rivalitate veche), absolut superbe, care s-au “gratulat” in cei mai frumosi termeni, ba au mai aprins si cate o fumigena, cat si cel din teren. Pentru ca meciul a fost mult peste ce vezi in mod normal in Ungaria. Ferencvaros a condus cu 1-0 la pauza, apoi Loki (asa e numita cu afectiune DVSC Debrecen, de la “lokomotiv”, echipa fiind legata dintotdeauna de caile ferate) a ratat un penalty, iar apoi a reusit sa rastoarne scorul. Al doilea gol a fost marcat de Coulibaly, un atacant francez de culoare. De remarcat oricum brazilianul Leandro, tot de la Debrecen, un jucator al naibii de tehnic.

Mai uimitor a fost viteza in care s-a jucat si calitatea meciului per total (mult peste ce se joaca in mod normal la ei). Si tot de remarcat modul in care a fost aplaudata la inceput echipa pentru felul in care a jucat la Liverpool (unde, sincer, eu ma asteptam sa ia mult mai mult decat acel 1-0).

Experienta frumoasa, meci splendid, m-au convins, cred, sa merg si alta data. Dar numai la derbyuri, ca stiu eu cum arata alea cu Kaposvar si alte minuni de genul asta…

Mai jos aveti si un playlist cu ce am filmat pe acolo cu Diamondul.

Posturi recente

Comments are closed.